Urăşte-mă,Iubeşte-mă ,Urăşte-mă.....

            Şi sunt o cretină.Iubesc,dar nu ştiu să arăt asta.Pierd şi mă doare.Tu,poţi doar să mă uraşti.Am iubit,iubesc,dar nu ştiu să arăt asta.Nu ştiu.Căteodata,mă pierd,în lumea mea.Mă pierd în sentimente,în iubire,în ură.

             Ai atâtea motive să mă uraşti...şi atât de puţine motive să ma iubeşti.Mă urăşti...pentru că nu ştiu ce fac,pentru că acţionez greşit de prea multe ori,rănesc,te rănesc deşi te iubesc,pentru că nu ştiu cum să arăt ce simt...şi asta mă face să pierd persoanele dragi,şi te voi pierde şi pe tine,aşa cum s-a întamplat mereu.Mă iubeşti pentru că?Ce poţi iubi la mine?Ochii?Privirea?Poate că da....

               Şi pierd,pierd,pierd,iubesc dar şi urăsc...Există o ,,ea’’ în viaţa mea,pe care o urăsc Enorm dar o şi iubesc.Nu ştiu de ce,dar o iubesc.....Şi nu vreau asta...E dispreţ total faţă de mine,faţa de familia mea,dar puţin,puţin acolo,o iubesc.Şi cum ziceam,pierd în prostie...pierd prieteni,pierd încrederea în mine,pierd sentimente,pierd gandirea în unele momente...

                Şi doar ,,el’’ mă mai face să cred că există o şeansă pentru un Zâmbet.Cu ,,el’’ pot zâmbi,pot privi dincolo de aparenţe.Cu ,,el’’ iubesc din nou?Niciodată nu am putut descrie iubirea,nu cred că există o definiţie dar ştiu doar ,că fără ,,el’’ mi-ar fi greu,aş plânge,mi-ar fi dor de el.Ştiu că simt ceva puternic pentru el...Ceva frumos.

                  Şi te rog....Urăşte-mă ,Iubeşte-mă şi iar Urăşte-mă!